Poziţia fizico-geografică
Comuna Tohatin este o localitate din suburbia municipiului Chişinău situată la 7 km Est de oraşul Chişinău în componenţa administrativ teritorială a căreia intră trei sate Tohatin, Cheltuitori şi Buneţi, deasemenea comuna mai dispune de şapte Întovărăşiri Pomigomicole cu un număr total de 1239 loturi. Poziţionat geografic pe magistrala Chişinău – Vadul lui Vodă, 47°00' latitudine nordică şi 28°53' longitudine estică, situată în Cîmpia Terasată a Nistrului Inferior. Se mărgineşte cu următoarele localităţi: nord comuna Cruzeşti, sud-est satul Coloniţa, nord-est comuna Budeşti, sud-vest oraşul Chişinău şi vest comuna Stăuceni.
Reliefu şi solul
Relieful comunei Tohatin se prezintă sub forma unei serii de coline domoale. De pe unele se deschid privelişti foarte frumoase asupra Chişinăului. Întregul ansamblu de înălţimi şi văi, oferă imaginea unui larg amfiteatru natural. Impresia aceasta este creată în primul rând de etalare a înălţimilor prezentate prin interfluvii în formă de platouri de diferită variaţie de înălţimi.
Tipurile de sol întâlnite în localitate denotă că prevalează solurile de tip ciornoziom şi aluviale. Cernoziomurile obişnuite sunt cele mai răspândite ocupând 75% din suprafaţa fondului funciar. Cernoziomurile aluviale ocupă 5,5% din totalul fondului funciar iar cele moderate – 3%. Celelalte soluri sunt brune cenuşii de pădure. Datorită faptului că majoritatea terenurilor se află pe pante cu înclinaţii mai mult de 4°-6° solurile sunt puternic erodate. Eroziunea cuprinde 33% din terenurile agricole. Suprafaţa solurilor erodate creşte în medie cu 0,2-0,4% anual. Starea de calitate a solurilor este apreciată prin bonitatea lor. Bonitate medie ponderată a învelişului de sol din comună este de 60 grade/ha. Fondul funciar al comunei este utilizat ca teren arabil – 819 ha, păşuni – 66 ha şi plantaţii multianuale – 27 ha.
Biodiversitatea
Vegetaţia naturală este reprezentată de specii de arbori, arbuşti şi plante specifice zonei de stepă. Predomina arboretele de gorun, frasin, carpen şi fag. Învelişul ierbos, bogat în plante medicinale, este întâlnit în păduri şi este determinat de gradul de închidere a coronamentului arborilor, acoperind circa 30% din teritoriu.
Vegetaţia culturală este tradiţională, pe teritoriul comunei fiind cultivate în special culturile cerelialiere, legumicole şi pomicole. Tradiţia de cultivare şi prelucrare a plantelor aromatice şi oleaginoase se păstrează în proporţii nesemnificative.
Apele
Localitatea este relativ săracă în resurse acvatice. Pe teritoriul comunei există trei lacuri cu o suprafaţă totală de 3,17 ha. Apele sunt proprietate de stat şi nu aduc beneficii pentru localitate, lacurile sunt înămolite, lacul din regiunea s. Cheltuitor este proprietate privată, în arendă se află lacul din regiunea vilelor, lacul din s. Tohatin aparţine APL. Pe teritoriul comunei curge râul subteran Tohatin care izvorăşte în comuna Stăuceni în localitatea Buriana care astăzi nu mai este şi se revarsă în râul Nistru în regiunea satului Mălăieşti, având o lungime de 21 km. În trecut apele râului erau utilizate pentru irigare. În prezent îşi mai face apariţia în perioadele ploioase ale anului.
În ceea ce priveşte sursele decentralizate de apă conform inventarierii din 2010 a fîntînilor din comuna Tohatin situaţia este următoarea: comuna dispune de 117 fîntîni dintre care obşteşti (publice) – 63 şi private (individuale) – 54, am dori să menţionăm inventarierea nu a permis să fie înregistrate toate fîntînile private pentru că practic toate sunt construite fără autorizare de la primărie ca rezultat cifra fîntînilor private ar putea depăşi cu cel puţin 50% numărul existent, inventarierea în acelaş timp nu a atins Întovărăşiri Pomicole unde aproximativ 25% din loturi dispun de fîntîni, aproximativ 300 surse (toate private).
Fondul foristier
Fondul forestier al comunei este constituit din 199 ha de pădure (13,1% din fondul funciar al comunei). Fauna fondului forestier este săracă şi este reprezentată în general de animale din familia rozătoarelor.
Zonele de protecţie
Comuna Tohatin dispune de 4 zone de protecţie după cum urmează:
1. Zonele de protecţie a reţelelor de energie electrică 110 KW şi 10000
– Suprafaţa totală – 32,5 ha.
2. Zone de protecţie a conductelor de apeduct care alimentează Chişinăul
– Suprafaţa totală – 15,05 ha.
3. Zona de protecţie a drumului –Suprafaţa totală– 9,58 ha
4. Zona de protecţie a gazoductului –Suprafaţa totală – 3,5 ha