Chişinău

Municipiul Chişinău ( până secolul al XX-lea ortografiat ca Chişineŭ, în rusă Кишинёв, Kişiniov, în ucraineană Кишинів, Kişiniv) este centrul administrativ, teritorial, economic, ştiinţific şi cultural al Republicii Moldova. Este aşezat la o margine a pantei de sud-est a Podişului Central al Moldovei, în zona de silvostepă. Este străbătut de râul Bâc (afluent de dreapta al Nistrului), cu afluenţii Durleşti şi Bulbocica. Este unul dintre cele mai mari oraşe din Europa Centrală şi de Sud. La 1 ianuarie 1984, aici locuiau, pe un teritoriu de 161,2 km², 604 500 persoane, conform recensământului din 1989 – 661 400, iar în 1996 – 662 000 oameni. În prezent, Chişinăul găzduieşte 794 800 locuitori (2012).

Chişinăul este legat prin căi ferate şi drumuri cu toate municipiile, oraşele şi centrele raionale şi multe sate din republică, de asemenea cu centre urbane din România, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Belarus, Rusia şi alte state. Din punct de vedere administrativ, este divizat în cinci sectoare: Centru, Botanica, Buiucani, Râşcani şi Ciocana. Organul local al puterii de stat este Primăria municipiului (Consiliul Municipal).

Localitatea este supranumită „oraşul din piatră albă”. Respectivul supranume provine din abundenţa clădirilor deschise la culoare, fiind construite din piatra albă de calcar. O celebră carieră de piatră exploatată în acest sens este cea situată la Cosăuţi. Printre altele, primul vers din forma actuală a imnului oraşului Chişinău, intitulat Oraşul meu (muzica: Eugen Doga, versurile: Gheorghe Vodă), este: Oraşul meu din albe flori de piatră.Forma anterioară a primului vers din imn era: Oraşul meu cu umeri albi de piatră.

Oraşul Chişinău este o localitate în municipiul Chişinău situată la latitudinea 47.0122, longitudinea 28.8605 şi altitudinea de 39 metri faţă de nivelul mării. Această localitate este în administrarea municipiului Chişinău. Conform recensământului din anul 2004 populaţia este de 589 445 locuitori.

sursa: www.chisinau.md

Raionul Cantemir

Acest oraș are o vârstă foarte tânără – pentru prima dată este atestat ca unitate administrativă la 6 aprilie 1973, când acestei localități populată cu preponderență de muncitorii fabricii de conserve „Prut”, pusă în funcțiune în noiembrie 1967, i-a fost dat numele distinsului scriitor, savant, domnitor al Moldovei Dimitrie Cantemir, cu ocazia aniversării 300 de la naștere. Această dată de 6 aprilie printr-o hotărârea întrunirii cetățenilor din 31 martie 2000 a devenit Ziua orașului. Specialiștii au determinat că pe aceste locuri a existat un sat încă după cucerirea Daciei de către Imperiul Roman. Dar apoi au năvălit hunii și seliștea a fost prădată și arsă. Se presupune că satul a existat între anii 106–376 e.n. Pe vatra părăsită se găsesc vase de lut și alte obiecte tipice pentru epoca romană (sec.II-IV ).

Primele blocuri au apărut aici în 1963, când a început construcția fabricii de conserve, și de această întreprindere este legată totalmente istoria localității, care a crescut odată cu ea. Începând de la 500 mii de borcane convenționale de conserve în primul an, de acum prin 1985-1989 fabrica furniza anual câte 80-82 mln. borcane convenționalede conserve, producția cantemireană fiind expediată în toate regiunile fosteiURSS, Bulgaria, Ungaria, Germania, Polonia, Austria și alte țări. În prezent orașul Cantemir este un centru economic și cultural semnificativ din sudul republicii.

Poziţia geografică Raionul Cantemir este situat în partea de sud-vest a Republicii Moldova. Aşezat la 120 km de capitala ţării.

Suprafata: 867,85 km² (01.01.2009)

Populaţia raionului Cantemir constituia 63.4 mii locuitori

Densitatea:
72,4 locuitori/km²
Data fondării :
25 martie 1977,

Economia locala

Economia orasului este reprezentata de 38 societati cu raspundere limitata, 220 intreprinderi individuale, 13 societati pe actiuni de tip inchis, 25 cu alte forme de antreprenoriat. La dispozitia populatiei se afla atelierul de reparatie a tehnicii de uz casnic, statia de reparatie a autovehiculelor ќ, centrul de informatica si telecomunicatii, filiala Intreprinderii de Stat Posta Moldoveiќ. In anul 1994, din lipsa materiei prime si pietelor de desfacere a productiei, si-a incetat activitatea fabrica de conserve din Cantemir. In locul ei din toamna anului 1999 a inceput sa functioneze o minifabrica a firmei private imaginaraќ, tot aici va fi deschisa o filiala a fabricii de calibrare a semintelor din Balti. Si-a incetat activitatea si fosta intreprindere intergospodareasca de producere a carnii de porc, in locul ei s-a infiripat o alta intreprindere particulara. Mai activeaza ,
Asociatia de consum, biroul de achizitionare si desfacere a productiei agricole. La podul de cale ferata peste Prut activeaza un punct vamal.Din 1989 este deschisa si ruta de tren Prut-Falciu, oras din Romania, pana la care sunt 7 km.

Cultura orasului

Reteaua de institutii culturale cuprinde o casa de cultura, 3 biblioteci publice, muzeu si scoala de muzica Valeriu Hanganuќ.
Orasul Cantemir a stabilit relatii de prietenie si colaborare cu mai multe localitati din dreapta Prutului, cum sunt Cimpulung-Moldovenesc, Constanta, Vaslui, Medgieda, Murgeni, Iasi, Galati.Cu sustinerea autoritatilor din aceste orase si comune la Cantemir a fost deschisa o filiala a Muzeului Dimitrie Cantemirќ, se face schimb de delegatii, colective de artisti amatori.La 1 iulie 1977 apare primul numar al ziarului raional Calea Luminoasa, care in 1989 a fost redenumit Vatraќ.
Succesorul acesteia din februarie 1999 este o publicatia independenta Metronomќ.